Lanţuri cu spini.

large (72)

O zi lungă, frumoasă, dar rătăcită … Mă rătăceam în proprile gânduri şi mă simţeam închisă într-o cuşcă fără să găsesc vreo scăpare…
Mergeam pe strada acoperită de apă tristă a cărei culoare era cenuşie. Afară ploua. Nu foarte tare. M-am pierdut uşor în locul în care obişnuiam să  mă plimb, să-i ţin mâna unui om plin de speranţă, cu o rebeliune întinsă la maxim şi cu un zâmbet colorat. Odată cu stropii micuţi de ploaie, câteva lacrimi au fugit din ochii-mi plini de regrete şi amintiri.

Simţeam cum totul se învârte… Totul era ciudat. Oraşul era straniu, dar şi tot ceea ce se petrecea în sufletul meu. Un război fără soldaţi, fără arme, dar cu foarte multe răni. Răni care şi-au pus amprenta pe gândurile mele. Lanţuri grele cu spini s-au năpustit asupra trupului meu. Mă simţeam singură şi pierdută într-o lume atât de mică, mă simţeam pusă la pământ de propria mea umbră, de gândurile mele. Eram o inamică în sufletul meu. Simţeam cum inima se crapă în mii de bucăţele, cum urlă dorinţa după dorul însetat de fericire, linişte…

-Ellie JR-

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s