Happiness

tumblr_naovxnfs7k1qazfn1o1_1280

Când sufletul meu era obosit iar unele amintirile îmi mai zâmbeau din când în când, un suflet tânăr și frumos a bătut la poarta mea asemeni unui copilaș doritor să-și deschidă cadoul de Crăciun.

Prin atâta înghesuială, fețe necunoscute, miros de fum și petrecere, am dat de trei persoane interesante. Una dintre ele nu îmi era deloc necunoscută, pe una nu o văzusem deloc până atunci iar pe cealaltă o cunoșteam din vedere.

Într-un timp atât de scurt am reușit să colecționez numeroase amintiri frumoase. Amintiri care îmi zâmbesc, amintiri cu stropi de fericire şi sinceritate, pline de momente infantile.

Mi-a pus multe întrebări la care nu puteam să-i răspund pe moment. Întrebări care-mi îmblânzeau inima şi care mă trimiteau într-o altă lume. Întrebări a căror răspunsuri nu veneau, iar el nu insista să le afle. Poate se mai amuza din când în când pe seama mea… :))

Pe lângă faptul că dispune de o educaţie foarte frumoasă, ştie să o împartă la fel de frumos. Ştie să demonstreze ceea ce este el cu adevărat. Ştie să prețuiască lucrurile mărunte şi naturale. Ştie să te facă să te simţi TU. Ştie să-ţi transmită numai cu o privire numeroase cuvinte de care ai nevoie. Ştie când să vorbească. Ştie când trebuie să-i amorțească cuvintele şi când să-ţi spună prin gesturi tandre poezii de dragoste alese special pentru tine. Ştie când să îţi ofere îmbrăţişări lungi.

Respiraţia se aşterne uşor pe pielea mea. Le simt ca pe niște cuvinte nespuse.. ca pe un poem scris cu cerneala dragostei.

Se apropie şi mă sărută încetişor pe frunte. Mă ascund de privirea lui, dar nu reușesc. Din orice unghi mă prinde şi zâmbesc. Un zâmbet larg şi fericit.

Deşi nu îmi plac privirile lungi sau insistente… pe el îl vedeam cum mă analiza. Îl vedeam cum mă sorbea din priviri. Mă uit la el şi zâmbeşte. Zâmbim. Zâmbim ca doi copilaşi care află  că soseşte vacanţa de vară.

Am învăţat să dăruiesc, iar partea cea mai frumoasă e că primesc înapoi înzecit!! Mă sufocă de atâta iubire şi mă face să zâmbesc non-stop.

Am descoperit că dorul este împărţit în două părţi: cel pe care ştii că-l împărtăşeşti cu cineva, iar pe celălalt… singur. Eu îl împart cu el în fiecare zi.

Dorul doare, nu? Ei bine, da, doare, dar.. e o durere frumoasă şi alintată. E o durere suportabilă şi dulce.

Chiar şi atunci când îşi mai aruncă puţintel privirea pe cărţi sau oriunde numai nu la mine.. mi se face dor de el. Un dor pe care mi-l alină imediat.

Seara adorm cu gândul la un suflet minunat, iar dimineaţa tot la mine în gând se află. Locuieşte în sufletul şi mintea mea. Își merită locul pe bună dreptate, îl ocupă şi îl apreciază. Şi-l păstrează cu mândrie. O mândrie ampretată cu iubire.

Suflet drag, tu ce vrei să-mi iei când îmi zâmbeşti? Dacă vrei să îmi iei lumea.. supriză! Lumea mea e în tine. E în privirea ta, în tot ce îţi aparţine. Biletul înspre fericire l-am luat eu. E la mine. E la amândoi. Hai să ne facem bagajele, să le umplem cu ceva amintiri şi să ne întoarcem la fel de fericiţi ca şi până acum.

La mulţi ani, suflet drag! La mulţi ani sănătoşi! La mulţi ani frumoşi asemeni chipului mamei tale. La mulţi ani jucăuşi asemeni momentelor îngerașilor tăi. La mulţi ani puternici asemeni omului care te creşte şi te sfătuieşte. La mulţi ani misterioşi asemeni cuceririi bunicului tău. La mulţi ani alături de iubire! :*

Kisses to the moon and back, love!!

IMG-20150711-WA0003

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s